Mi se intampla uneori sa port amicale conversatii cu Dumnezeu, si cand spun amicale inseamna ca ma adresez Lui cu "Dragul meu Dumnezeu" (sau ceva apropiat), ca unui prieten, precum frumos ne-a invatat Neale Donald Walsch. Ultima data cand am vorbit cu El eram pe o catamaranul acostat pe plaja, la miezul noptii, sub un cer inundat de stele. Si monologul (desi eu zic ca e un dialog, de vreme ce intrebarile mele cumva primeau raspuns prin cealalta intrebare ce urma) suna asa:Mai tii minte, Doamne, cand eram doar Tu si eu? Timpul statea in loc si pentru mine, chiar daca parintii, mereu pe aproape ca doi copaci stufosi in iarba mea, dadeau mereu semne de nerabdare. Mai tii minte, Doamne, ce timp frumos? Ce lumina mare, ce liniste era? Doar Tu si Eu, scaldati in viata, inconjurati de respiratia ei. O lume-ntreaga salasluia in mine, chiar daca o priveam cu ochi albastri. Era in mine toata si tot ce vedeam era si inauntru si in afara mea.
Sunt mare acum. Am ani multi de experienta si ea sta intre mine si Tine. Incerc sa scap de toata aceasta experienta dormind acum sub cerul liber, pe barca ce doarme in nisip. Of, Doamne, ce plin de umor esti! Da, am vazut mereu stelele dar nu mi-am inchipuit ca sunt ochii tai privindu-ne somnul. Doar Tu esti peste tot, nu? Nu aveai cum sa fii IN ceva, sau sa ai ochi!! Si eu chiar am crezut ca sunt stele! Ne-ai pacalit ca pe.. copii!
Of, Doamne, mai stii ce bine era cand eram doar noi doi? Eu uit in fiecare zi mai mult, dar azi mi-am amintit cumva de tot.
Dragul meu Dumnezeu, stii, eu te iubesc. Si chiar daca Tu imi dai de toate eu uneori nu stiu sa ma bucur pe deplin si tot te caut. Chiar daca esti peste tot eu tot te caut, poate pentru ca si eu sunt putin vanatoare, atunci cand nu sunt vanata. Si imi place sa alerg dupa ceva, nu doar de cineva. Cum? E momentul sa stau? Aici si Acum? Sa ma impiedic macar? Dar Stiu ca AI umor, mai mult decat toti muritorii la un loc!!!!! (da, imi amintesc, Tu ai creat chiar si umorul!!!!)
Foto: New Love (Luca si marea)
