CARE E VITEZA GANDULUI TAU?

La multi ani, alergator prin vise, sa nu te opresti nici din alergat, nici din a ne spune despre lumea pe care o strabati. Azi mergeam cu masina cu 100/h pe un drum cunoscut, facut zilnic, si dintr-o data am inceput sa zambesc. Mi-am dat seama ca noi toti percepem mai mult farmec al vietii la o anumita viteza "V=?", specifica fiecaruia. Exista o anumita viteza la care simtim totul cu sufletul mai deschis: pentru unii e viteza pasului, a plimbarii lejere, pentru altii e goana cu 200/h pe un asfalt, pentru altii e viteza caderii in gol printre nori, sau a catorva noduri marine, printre ape; ori e viteza cu care vantul mangaie fatza, flutura o vela ori suiera printr-o casca de motociclist; pentru altii e undeva la 10km/h, viteza pasilor in alergare. Acolo undeva la viteza ideala timpul nostru sta si e egal cu noi. Acolo exista un loc spatiu-timp in care timpul nostru intra in acord cu timpurile altora sau chiar a mamei-pamant si nu ai cum sa nu zambesti cand esti acolo. Acolo timpul nostru intra parca in pamant, acolo e un loc in care pana si gandul are o alta viteza sau nu exista deloc. La multi ani, voi, alergatori sau plimbareti, zburatori sau plutitori, cei ce v-ati oprit putin sau cei ce tocmai incepeti... un nou drum!

Pentru voi, in fotografie, un inger venit direct din nori, in gandul meu de Zana Norilor si de acolo in leaganul din curte, prin mainile mele...

O poveste despre mine. Apoi despre tine, da?

Pentru ca atunci cand traiesti multe intr-o perioada scurta de timp, iti trebuie ulterior sa desfasori timpul ca pe un rulou, desfacandu-l secunda cu secunda pentru a aseza la locurile lor toate trairile sau a le trimite in vant pe cele care nu mai folosesc, tot asa nici eu nu pot povesti acum despre turneul New Love prin tara din acest week-end.

O sa spun doar ca a fost mult, ca au fost 2 zile imense, minunate, ca oricand as repeta, chiar si in alte orase, ca e superb sa vezi venind in sala oameni cu gandul sa petreaca cateva ore linistite, si sa plece cu un zambet larg pe fata. Am inteles ca iubesc meseria de "misionar al iubirii" si ca ea este plina de satisfactii pentru mine.

Le multumesc tuturor oradenilor si brasovenilor care mi-au aratat mie cat de mult si larg pot zambi, si pentru ca mi-au oferit timp si disponibilitate pentru a le arata propria lor perfectiune, simtindu-ma la randul meu imbratisata de ei.

In schimb, astazi, in timp ce imi invitam prietenii la Targul carte Gaudeamus, acolo unde voi lansa noua editie a cartii mele pentru copii "Zana Norilor - Sentimentele oamenilor sunt desenate pe cer" (www.zananorilor.ro) am primit astazi o cerere inedita: sa spun o poveste despre mine. Asta e ceva ce nimeni nu mi-a mai cerut si mi se pare extraordinar. O sa incerc, cu voi acum, sa spun aceasta poveste:


Povestea mea


M-am nascut demult, avand un fular (ombilical) in jurul gatului, ca o semnalizare a faptului ca viata mea va fi mereu o eliberare prin cuvant.

Am fost admonestata de mica pentru felul in care am comunicat lumii cele ce la simteam, si, toata viata pana in prezent a fost, parca, un training permanent upgradat in care metodele de "spune", de a "oferi", de a "emite" s-au imbunatatit an de an.

Prin tot ce faceam eram de fapt o cautatoare a frumosului si iubirii, si apoi cineva care le raspandea in jur.

Credeti ca e mereu frumos? Dar dureros?

In mod sigur m-am distrat si cand m-a durut, caci stiam ca face parte din jocul de crestere. Mi-a fost si frica, mi-a fost si jena, am cunoscut si penibilul dar nu de el mi-a fost frica.

Povestea mea incepe demult, demult... a fost odata o fetita care a cazut in nori. Si, pentru ca nu a mai putut sa-si scoata capul de acolo (norii erau de zahar, cerul avea gust de vanilie) atunci toate gandurile si visele ei aveau miros de cer senin.

Va doresc sa va intalniti si voi cu fetita care a cazut in nori...Andreea.


Astept si povestea ta. Hai sa spunem.... povestea ta in 100 de cuvinte, ce zici? Te rog sa o scrii la "comentarii".
Si un premiu, ca de obicei: un exemplar cu autograf din noua editie a cartii "Zana Norilor"(vezi detalii aici: www.zananorilor.ro)