Cineva m-a intrebat zilele trecute pe acest blog daca sunt calificata in a-i invata pe oameni ceea ce ii invat, citez: "Anonim: Hello, one question: do you have any qualification in what you are teaching these people? Because in my contry , if you don't have a degree as psychologist, for exemple, you might be held responsable for possible negative outcomes".
Iata raspunsul meu:
De-a lungul timpului am avut multi profesori, invatatori si invatati care mi-au dat sau doar aratat ce stiu ei, predandu-mi direct sau invatandu-ma sa ma invat singura. Unii dintre ei mi-au dat diplome si licente, altii nu. Cei care mi-au dat diplome nu mi-au dat si experienta necesara, desigur, si totusi am practicat meseriile respective pentru simplul fapt ca credeam ca pot (arhitect, jurnalist, regizor). Nu sunt psiholog si nici psihoterapeut. Formarea mea accelerata in dezvoltare personala a inceput acum 8 ani cu carti, cursuri si formari alese dupa cum am simtit ca am eu nevoie. Profesori, invatati si invatatori mi-au oferit din stiinta si iubirea lor fiecare dupa cat a putut sau cat am putut eu duce. Unii dintre ei mi-au dat licente, altii nu. Cei din urma nici nu aveau cum sa imi ofere, avand in vedere ca nici ei nu aveau diplome. Unul dintre ei chiar a fost omorat pe cruce de catre cei care i-au contestat calificarea. Ei aveau nevoie ca el sa fie autorizat de institutiile vremii pentru a fi Invatator.
Am mai avut si am inca multi alti profesori care nu imi pot oferi diploma. Si asta pentru ca ei inca nu stiu sa scrie, acesti invatati avand intre 0 si 7 ani. Totusi ei ma stampileaza in fiecare zi cu cate un sarut sau o mie, si cei ce vor cu adevarat vad pe obrajii mei apostilele lor de nesters.
Daca v-as prezenta diplomele mele oare ati crede in mine sau in ceea ce spun, voi cei care puneti aceasta intrebare? Ma intreb dar stiu singura raspunsul. Vreti o dovada ca ceea ce spun despre iubire este... adevarat? Dar inima pentru ce o aveti? E doar o pompa pentru voi? Ok, dar aveti grija cu ea, s-ar putea sa va faca surpriza sa va indragostiti (de oameni in general, sau chiar de tot ce va inconjoara) si zau ca nu stiu de la cine o sa obtineti autorizatie pentru asta. Totusi, daca cineva vrea sa ma faca sa ma simt responsabila pentru ca s-a indragostit de viata, sunt de acord, asa va fi!
Nu am diploma nici de parinte, si totusi de 8 ani cresc copii care nu vin cu instructiuni si, mai mult de atat, dupa ce te obisnuiesti cu ei ca bebelusi devin copii, se transforma apoi adolescenti si tot asa. Si pentru nici unii nu suntem calificati/autorizati/diplomati! Totusi eu, alaturi de celelalte milioane si miliarde de parinti ii crestem si ii invatam sa fie oameni. Asta mi se pare chiar mai "periculos" decat sa inveti adultii despre iubire: sa inveti copiii despre a fi oameni si despre iubire. Oare pe parinte cine il invata sa fie parinte? Si ce autorizatie ar avea sa faca asta (sa invete despre)? Va spun eu cine, desi unii nu stiti sau nu credeti, oameni ca Mihaela Zaharia (parenting.ro) care nu doar s-au intrebat, ci chiar au gasit solutii pentru a-i invata pe parinti sa fie parinti. Daca ar fi doar dupa experienta, unii dintre voi ar putea crede ca parintii cu 8-9 copii sunt cei mai in masura sa predea meseria de parinte, nu? Si totusi cata nevoie de ajutor au tocmai acei parinti! La fel, despre iubire ar tebui sa invatam oare de la cei care stiu sa iubesca cel mai mult sau de la cei care au iubit cei mai multi oameni? Si cu ce s-ar masura asta, caci voi aveti nevoie de cifre, grade si metode de apreciere.
Copilul e altfel, e un suflet aparte... e diferit.
Eu vorbesc despre iubire cui vrea sa ma asculte. Copil sau adult. Daca vreti sa ma ascultati sunteti bineveniti.
Salcia din gradina, trandafirii pe care ii intalnesc sau picaturile de roua din iarba toate acestea sunt invatatoarele si invatatorii mei. Da, Ei alaturi de toti ceilalti profesori ai mei ma autorizeaza la infinit si vesnic pentru a vorbi despre iubire. Asa cum am mai spus o spun si acum: fiecare om inatalnit in calea mea este profesorul meu si elevul meu. Sunt elev si profesor si eu, ca si tine si facem schimb de invataturi in cadrul fiecarei intalniri dintre noi doi.
Va invit sa absolvim impreuna Cursurile pe care Soarele ni le preda zilnic, Luna in fiecare noapte si Aerul in orice clipa. Va invit sa Iubiti si invatati de la Nori in orice moment in care va ridicati privirea spre cer, caci "Scoala Norilor e Cerul" - dupa cum spunea profesoara mea Sara, in varsta de 5 ani. Iar Cerul nostru e in suflet, "precum in Cer asa si pe Pamant" - cum in suflet asa si in afara lui sa facem!
Cu iubire!
