E rotunda, se leaga, e unita chiar si-n dezbinarea ei. Totul se leaga in lumea asta, ati observat?
Se leagana, vibreaza, danseaza, respira-ntr-o miscare comuna, se roteste continuu si totul e-mpreuna!
E frumoasa lumea, chiar si cand moare si e distrusa. V-ati gandit oare la durerea unui virus omorat de un antibiotic? Ori la durerea unei celule canceroase distruse de proprii tai anticorpi? Binele si raul se-mpletesc si se schimba in functie de partea in care suntem, lumea e facuta sa creasca, noi dam directiile. Crestem rosii dar omoram "buruieni", aceleasi buruieni pe care altii le cresc in scopuri medicinale. Acelasi cartof iti este medicament azi si toxina maine. Acelasi om e criminal pentru unul si sfant pentru altul.
Dar daca ar disparea adjectivele? Daca bine si rau ar dispare precum frumos si urat, si n-ar mai ramane decat... "toate... sunt!" Sunt asa cum sunt, cum le vedem, auzim, simtim si dorim. Asa cum le experimentam. Lucrurile si faptele sunt, pur si simplu.
Daca adjectivele ar disparea, lumea s-ar opri din judecat lucruri si fapte si ar incepe sa le traiasca.
Lumea e!